AGRESIVITATE, agresivități, s. f. Însușirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. ♦ Însușire a unor agenți patogeni de a ataca organismul animal sau vegetal. – Din fr. agressivité.

agresivitate sf [At: CONTEMP, Seria II, 1949, nr. 160, 3/1 / Pl: ~tăți / E: fr agressivité] 1-2 Însușire de a fi agresiv (1-2). 3 (Spc) Însușire a unor agenți patogeni de a ataca organismul animal sau vegetal.

AGRESIVITATE, agresivități, s. f. Însușirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. ♦ Însușire a unor agenți patogeni de a ataca mai multe plante. – Din fr. agressivité.

AGRESIVITATE s. f. Însușirea de a fi agresiv.

AGRESIVITATE s. f. Însușirea de a fi agresiv. – După fr. agressivité.

AGRESIVITATE s.f. Însușirea de a fi agresiv. ♦ Însușire a unor agenți patogeni de a ataca mai multe specii de plante. ♦ Proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acțiune chimică, construcțiile. [Cf. fr. agressivité].

AGRESIVITATE s. f. 1. însușirea de a fi agresiv. 2. (psih.) comportament ostil, destructiv al unui individ. ◊ însușire a unor agenți patogeni de a ataca plantele. ◊ ostilitate a animalelor. 3. proprietate a apelor naturale de a ataca, prin acțiune chimică, construcțiile, de a produce degradarea solului. (< fr. agressivité)

AGRESIVITATE f. Caracter agresiv. /<fr. agressivité

agresivitate (desp. a-gre-) s. f., g.-d. art. agresivității; pl. agresivități

agresivitate (a-gre-) s. f., g.-d. art. agresivității; pl. agresivități

agresivitate s. f. (sil. -gre-), g.-d. art. agresivității; pl. agresivități

agresivitatea apelor (hidro.), intensitatea cu care acestea pot să corodeze materialele prin care circulă sau să intre în reacție cu ele.

AGRESIVITATE s. v. violență.

AGRESIVITATE s. brutalitate, duritate, impulsivitate, nestăpînire, violență. (O ~ temperamentală a cuiva.)