8 definiții pentru apelpisi
Explicative DEX
apelpisi [At: DA / V: apil~ / Pzi: ~sesc / E: ngr ὰπελπίζω] 1-2 vtr (f) A dispera (sau a aduce la disperare pe cineva). 3 vr A deznădăjdui.
APELPISI, APILPISI (-isesc) I. vb. tr. A scoate pe cineva din răbdări. II. vb. refl. A-și eși din fire, a turba de necaz [ngr. άπέλπισα άπελιξω].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
APILPISI... 👉 APELPISI...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
*apelpisésc v. tr. (ngr. apelpizo, aor. apélpisa). Fam. Aduc la desperare, scot din răbdărĭ. V. refl. M’am apelpisit cu pretențiunile lui! V. afanisesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
apelpisesc.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
apelpisi (-sesc, -it), vb. – A exaspera, a scoate din fire. – Mr. apelpisire. Ngr. ἀπελπίζω aorist ἀπέλπισα „a dispera”, de la ἐλπίδα „speranță” (Gáldi 149). – Der. apelpisie, s. f. (exasperare); apelpisit, s. m. (prost, neghiob).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
APELPISI vb. v. despera, deznădăjdui, exaspera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apelpisi vb. v. DESPERA. DEZNĂDĂJDUI. EXASPERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||