aș i [At: PANN, ap. HEM 1960 / V: așa, ași¹ / E: tc haša] (Fam) 1 Exprimă respingerea unei afirmații Si: (fam) vorbă să fie, nici vorbă, ferească Dumnezeu. 2 Exprimă dezamăgirea Si: (fam) da de unde. 3 (Îcst) Ei ~! Exprimă surpriza față de ceva ce pare incredibil Si: (fam) nu mai spune.

AȘ! sau AȘI! interj. Exprimă o îndoială, neîncredere, desaprobare, mirare, și are cele mai deseori înțelesul expresiunilor „vorbă să fie!”, „de unde!”: Ți-a făcut ce-ți promisese? – Aș! nu știi că nu se ține de vorbă?; cercetară în dreapta și în stînga... dar aș! parcă întîlniau tot surzi și muți (ISP.); să știi că n’are să-ți plătească. – Ei aș!

AȘ interj. (Exclamație familiară, uneori glumeață, cu care se respinge o afirmație; adesea în legătură cu «ei!», uneori în legătură cu «dară») Vorbă să fie! da de unde! ți-ai găsit! nici vorbă! nici pomeneală! nici gînd! Aleodor voi să se codească oarecum, ba că trebile împărăției nu-l iartă să facă o călătorie așa de lungă, ba că n-are călăuz, ba că una, ba că alta; dară aș! Unde vrea să știe pocitul de toate astea! ISPIRESCU, L. 43. Scot capu pe fereastră și încep a striga: «... Stăi, oprește, ține caii!» Aș! nime n-auzea. ALECSANDRI, T. 73. Poate că l-o fi iubind... – Aș! nu mai crede, nu-l iubește de loc! FILIMON, C. 219.

AȘ interj. Vorbă să fie! da de unde! nici gînd!

aș! int. exprimă îndoială sau neîncredere unită cu mirare: nu se poate! nu cred! [Onomatopee].

2) aș și áșa (cp. cu turc. haša, „ferească Dumnezeŭ”, și cu rus. asĭ, „cum se poate?!”, interj. negativă și dubitativă însoțită de întrebare: L-aĭ găsit? Aș! De unde?! Se poate? – L-am găsit! – Aș? Ei, aș? Cum se poate?

așa² i vz aș

ași¹ i vz aș

EI!² interj. 1 ‡ Servă ca afirmațiune (= da!): Și grăi lor Isus: înțelegeți aceste toate? Grăiră lui: ei! Doamne! COR. ¶ 2 Cînd se interpelează cineva: ei! lasă, ticăloaselor, că v’oiu dobzăla eu de-acu înainte CRG. ¶ 3 În propozițiunile interogative: ei! bade, ce este mai gras pe lumea asta? ISP. ¶ 4 Concesiv: ei! fie cum zici! ¶ 5 Arată o ezitare: Da ce-s acele solomonii, moș Nichifor? – Ei! jupîneșică dragă, asta nu se poate spune CRG. ¶ 6 Ei aș! 👉 AȘ! ¶ 7 ~ bine! fie! ei bine! vorbește cît vei voi, te ascult ISP. [după fr. eh bien!] ¶ 8 Uneori repetat: ei! ei! ce-i de făcut? CRG. [1 < vsl. e j; 2 – onomat.].

aș¹ interj.

aș¹ interj.

aș interj.

aș (interjecție)

ași ! interj.