BACLAVA, baclavale, s. f. Prăjitură preparată din foi de plăcintă, nuci sau migdale și miere ori sirop de zahăr. – Din tc. baklava.

baclava sf [At: DIONISIE, C. II, 59 / V: pa- / Pl: ~le / E: tc baklava] 1 Prăjitură de origine orientală, foarte dulce, din foi subțiri, nuci sau migdale pisate și miere ori sirop de zahăr. 2 (Rar; pex) Suprafață în romburi.

baclavá s.f. (culin.) Prăjitură, de origine orientală, preparată din foi de plăcintă umplute cu nuci, migdale, fistic etc., pisate și muiate în miere de albine (sau în sirop de zahăr). • pl. -ale. /<tc. baklava.

BACLAVA (pl. -vale) sf. 🍽 Plăcintă gătită cu miere sau zahăr, cu nuci sau cu migdale [tc.].

BACLAVA, baclavale, s. f. Prăjitură preparată din foi de plăcintă, nuci sau migdale și miere sau sirop de zahăr. – Din tc. baklava.

BACLAVA, baclavale, s. f. Un fel de prăjitură în formă de romb sau de dreptunghi, preparată din foi de plăcintă, nuci sau migdale și miere sau sirop de zahăr. V. sarailie. Hei! S-a trecut timpul baclavalelor pentru voi, chir Panaite! ALECSANDRI, T. 138. Alivenci, iaurt, seralii, baclavale, plăcinte, învîrtite ș.c.l. se îngropau în stomahul lui ca într-un abis fără fund. NEGRUZZI, S. I 286. ♦ Fig. (Rar) Romb. O plapomă de cir verde, cusută în baclavale. D. ZAMFIRESCU, la TDRG.

BACLAVA, baclavale, s. f. Prăjitură preparată din foi de plăcintă, nuci sau migdale și miere sau sirop de zahăr. – Tc. baklava.

BACLAVA ~le f. Preparat culinar din foi de plăcintă, miez de nucă sau de migdale, stropit cu sirop de miere sau de zahăr. [Art. baclavaua; G.-D. baclavalei; Sil. ba-cla-] /<turc. baklava, paklava

baclavà f. plăcintă înfoiată, gătită cu miere sau zahăr, cu nuci sau migdale. [Turc. BAKLAVA (PAKLAVA), de unde și varianta Mold. paclava].

baclavá și (Mold. nord) pa- f. (turc. baklava) Un fel de prăjitură compusă din foĭ puse una peste alta (și care aŭ între ele nucĭ saŭ migdale pisate), tăĭate în formă de romburĭ și opărite cu sirop de zahăr saŭ de mĭere. V. sarailie.

baclava (desp. ba-cla-) s. f., art. baclavaua, g.-d. art. baclavalei; pl. baclavale corectat(ă)

baclava (ba-cla-) s. f., art. baclavaua, g.-d. art. baclavalei; pl. baclavale, art. baclavalele

baclava s. f. (sil. -cla-), art. baclavaua, g.-d. art. baclavalei; pl. baclavale

baclava (baclavale), s. f. – Prăjitură orientală din foi de plăcintă, cu miere și migdale. – Mr. băclăvă. Tc. baklava (Roesler 588; Șeineanu, II, 33; Ronzevalle 46) de unde și ngr. μπαϰλαβᾶς, bg. baklava.