6 definiții pentru belceu

Explicative DEX

belceu sn [At: REV. CRIT. IV, 337 / Pl: ~cei / E: mg bölcsiö] (Mgm; Trs) Leagăn prins cu funii de grindă.

BELCEU (pl. -cee) sn. Trans. Leagăn [ung. bölcsö].

belcéŭ n., pl. eĭe (ung. bölcsö, id.) Trans. Leagăn. Horă de belceŭ, cîntec de leagăn.

Sinonime

BELCEU s. v. leagăn.

belceu s. v. LEAGĂN.

Regionalisme / arhaisme

belceu, s.n. v. belteu.

Intrare: belceu
substantiv neutru (N52)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • belceu
  • belceul
  • belceu‑
plural
  • belceuri
  • belceurile
genitiv-dativ singular
  • belceu
  • belceului
plural
  • belceuri
  • belceurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)