O definiție pentru beșicătoare
Explicative DEX
*vezicatoáre și -ătoáre f., pl. orĭ (fr. vésicatoire, „care face să se beșice pelea”, d. lat. vesicare, „a se unfla”, care vine d. vesica, „beșică”. V. beșică). Med. Emplastru care face să se beșice pelea. – Curat rom. ar fi beșicătoare.
Intrare: beșicătoare
beșicătoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||