5 definiții pentru bidiganie
Explicative DEX
bidiganie sf [At: ȘINCAI, HR. II, 30/19 / V: -diha- / Pl: ~gănii / E: ns cf bâzdâganie] (Îvr) Dihanie.
bidiganie s.f. (reg.) Dihanie. Ilinca, uitînd păruiala și văzînd groaza ce dase în boieri pentru cele două bidigănii, se simțea mulțumită (AGÂR.). • pl. -ii. g.-d. -iei. /cf. bîzdîganie.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BIDIGANIE, bidigănii, s. f. (Transilv.) Dihanie. Ilinca, uitînd păruiala și văzînd groaza ce dase în boieri pentru cele două bidigănii, se simțea mulțumită. AGÎRBICEANU, S. P. 48. Era ocolit de bidigăniile cele mai urite din lume: cîni, mițe, lupi, vulpi, urși, lei, crocodili și cîte nu mai sînt pe pămînt și pe sub soare. RETEGANUL, P. 111 30.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BIDIGANIE, bidigănii, s. f. Dihanie. – V. bîzdîganie.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
bidihanie sf vz bidiganie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bidiganie
bidiganie substantiv feminin
substantiv feminin (F138) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bidihanie substantiv feminin
substantiv feminin (F138) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bidiganie, bidigăniisubstantiv feminin
- 1. Dihanie. MDA2 DEXI DLRLC DLRMsinonime: dihanie
- Ilinca, uitînd păruiala și văzînd groaza ce dase în boieri pentru cele două bidigănii, se simțea mulțumită. AGÎRBICEANU, S. P. 48. DLRLC
- Era ocolit de bidigăniile cele mai urite din lume: cîni, mîțe, lupi, vulpi, urși, lei, crocodili și cîte nu mai sînt pe pămînt și pe sub soare. RETEGANUL, P. 111 30. DLRLC
-
etimologie:
- bâzdâganie MDA2 DEXI DLRM