BIFTEC, biftecuri, s. n. Mușchi de vită fript la grătar sau în tigaie. – Din fr. bifteck.

biftec sn [At: I. IONESCU, M. 684 / V: (îrg) ~tigă sf, beefstek, befsteec / A: ~tec / Pl: ~uri / E: fr bifteck] 1 Felie de carne de vacă friptă. 2 (Îrg; îf -tigă) Fel de friptură.

biftec s.n. Friptură din mușchi de vacă, la grătar sau la tigaie, puțin prăjită. ◊ Biftec tartar v. tartar. • acc. și biftec. pl. -uri. /<fr. bifteck, engl. beefsteak <beef „bou”, steak „bucată”.

*BIFTEC (pl. -ecuri, -ece) sn. 🍽 Bucată de carne, felie de mușchiu friptă pe grătar: înghițea ca și mai ’nainte aceleași porții de ~e (GN.) [fr. < engl.].

BIFTEC, biftecuri, s. n. Felie de carne de vacă friptă la grătar sau în tigaie. – Din fr. bifteck.

BIFTEC, biftecuri, s. n. Bucată de mușchi de vacă fript pe grătar sau în tigaie. Un biftec crud. și tare ca de piatră. TOPÎRCEANU, S. A. 111.

BIFTEC, biftecuri, s. n. Friptură din mușchi de vacă, mai puțin friptă la mijloc. – Fr. bifteck (<engl.).

BIFTEC s.n. Friptură de mușchi de vacă, la grătar sau la tigaie. [Pl. -curi, scris și beefsteak. / < engl. beefsteak < beef – bou, steak – bucată, cf. fr. bifteck].

BIFTEC, -Ă s. n. friptură din mușchi de vacă, la grătar sau la tigaie. (< fr. bifteck, engl. beef-steak)

BIFTEC ~uri n. Bucată de mușchi de vită friptă la grătar sau în tigaie. /<fr. bifteck

biftec n. felie de mușchiu de bou friptă la grătar (= fr. bifteck, din engl. beefsteak).

*bíftec n., pl. e (fr. bifleck, d. engl. beefsteak, d. beef, bou și steak, felie). Barb. Friptură de vacă (la grătar saŭ în tigaĭe).

beefsteak sn vz biftec

befstec sn vz biftec

biftigă sf vz biftec

BEEFSTEAK s.n. v. biftec.

biftec s. n., pl. biftecuri

biftec s. n., pl. biftecuri

biftec s. n., pl. biftecuri

biftec, pl. biftecuri

biftec, -ce.

biftec (-ce), s. n. – Carne de vacă la grătar. Fr. bifteck, din engl.