11 definiții pentru biliargiu
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
BILIARGIU, biliargii, s. m. (Rar) Jucător (pasionat) de biliard. [Pr.: -li-ar-] – Biliard + suf. -giu.
biliargiu sm [At: IORDAN, L. R. A. 158 / V: (nob) ~rdgiu / P: ~li-ar~ / Pl: ~ii / E: biliard + -giu] (Fam) Jucător (pasionat) de biliard.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
biliargiu s.m. (fam.) Jucător (pasionat) de biliard. • sil. -li-ar-, pl. -gii. /biliard + -giu.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BILIARGIU, biliargii, s. m. (Fam.) Jucător (pasionat) de biliard. [Pr.: -li-ar-] – Biliard + suf. -giu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BILIARGIU, biliargii, s. m. (Rar) Jucător (pasionat) de biliard. Cu sticla în mină, domnul Ilie îi făcu un semn: s-o aducă acolo unde se aflau biliargiii? PAS, L. I 41. – Pronunțat: -li-ar-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BILIARGIU, biliargii, s. m. (Rar) Jucător (pasionat) de biliard. [Pr.: -li-ar-] – Din biliard + suf. -giu.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
biliardgiu sf vz biliargiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*BILIAR(D)GIU sm. ⛹ Bun jucător de biliard.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
biliargiu (rar) (desp. -li-ar-) s. m., art. biliargiul; pl. biliargii, art. biliargiii (desp. -gi-ii)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
biliargiu (rar) (-li-ar-) s. m., art. biliargiul; pl. biliargii, art. biliargiii (-gi-ii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
biliargiu s. m. (sil. -li-ar-), art. biliargiul; pl. biliargii, art. biliargiii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: bi-li-ar-giu
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
biliargiu, biliargiisubstantiv masculin
- 1. Jucător (pasionat) de biliard. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM
- Cu sticla în mînă, domnul Ilie îi făcu un semn: s-o aducă acolo unde se aflau biliargiii? PAS, L. I 41. DLRLC
-
etimologie:
- Biliard + -giu. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM