opțiuni
  • info

17 definiții pentru boi (s.n.)

din care

Explicative DEX

BOI2, boiuri, s. n. (Pop.) Trup, statură, înfățișare, fizionomie. – Din tc. boy.

BOI2, boiuri, s. n. (Pop.) Trup, statură, înfățișare, fizionomie. – Din tc. boy.

boi4 sn [At: DDRF / Pl: ~uri / E: nct] (Bot; pop) Micsandră (Matthiola incana).

boi3 sn [At: ODOBESCU, S. I, 108 / Pl: ~uri / E: tc boy] (Pop) 1 Trup. 2 Înfățișare. 3 Față. 4 (Îe) A-și bate -ul Descrie starea unui om grav bolnav care-și prevede sfârșitul. 5 (Îae) Descrie acțiunile unui om, care vor avea un sfârșit prost. 6 Soi. 7 (Reg; îs) ~ de scânduri Scândurile prinse de proptelele gardului.

boi1 [At: DRĂGHICI, R. 158 / 30 / Pzi: ~esc / E: drr boia] 1 vt (Pop) A vopsi. 2 vt(a) A spoi. 3-4 vtr (Dep) A (se) farda. 5 vt (Reg; fam) A înșela.

boi1 s.n. (pop.) Trup, statură; înfățișare, fizionomie. Gafița era o femeie năltuță, subțire în boi (SADOV.). • pl. -uri. /<tc. boy.

BOI1, boiuri, s. n. Trup, statură, făptură. Gafița era o femeie năltuță, subțire în boi, c-un obraz neclintit în frumusețea lui. SADOVEANU, B. 261. Dacă boiul mi-l înmlădii, dacă ochii mei îmi plac, E temeiul că acestea fericit pe el îl fac. EMINESCU, O. I 80. Beteag și mărunțel la boi, [Petru Șchiopul] înainta cu greu. ODOBESCU, S. I 108. ♦ Înfățișare, figură, fizionomie, față. Boiul îi era așa de gingaș, încît îți venea să o bei într-o bărdăcuță de apă. ISPIRESCU, L. 20.

BOI2, boiuri, s. n. (Pop.) Trup, statură; făptură. ♦ Înfățișare, fizionomie. – Tc. boy.

BOI ~uri n. pop. Înălțime a corpului la om; talie; statură. [Monosilabic] /<turc. boy

boĭ n., pl. urĭ (turc. boĭ, statură, fir, iță; ngr. bói, alb. bg. sîrb. boĭ). Rar. Statură, talie, corp. Vechĭ. Figură, înfățișare. Fir, iță.

BOIU sbst. 1 Statură, înfățișare: ~l lui cel falnic... îI arăta cît de colo a nu fi de argat prost (ISP.) 2 Neam, soiu [tc. boy].

boiu n. statură, înfățișare: boiul lui arată a fi ceva deosebit ISP. Turc. BOY].

Ortografice DOOM

boi2 (reg.) s. n., pl. boiuri

boi1 (pop.) s. n., pl. boiuri

boi s. n., pl. boiuri

Etimologice

boi (-iuri), s. n. – 1. Talie, trup, statură. – 2. (Rar) Rasă, castă. – Mr. boe. Tc. boy (Șeineanu, II, 57; Lokotsch 327; Ronzevalle 54), sau cuman. boy (cf. Kuun 111); cf. ngr. μπό(γ)ι, alb. bojë (Meyer 40), bg. boi. Sensul al doilea ar putea fi rezultatul unei confuzii cu soi.

Sinonime

BOI s. v. aer, aspect, chip, expresie, față, făptură, figură, fizionomie, înălțime, înfățișare, mină, obraz, statură, talie.

boi s. v. AER. ASPECT. CHIP. EXPRESIE. FAȚĂ. FĂPTURĂ. FIGURĂ. FIZIONOMIE. ÎNĂLȚIME. ÎNFĂȚIȘARE. MINĂ. OBRAZ. STATURĂ. TALIE.

Intrare: boi (s.n.)
boi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boi
  • boiul
  • boiu‑
plural
  • boiuri
  • boiurile
genitiv-dativ singular
  • boi
  • boiului
plural
  • boiuri
  • boiurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boi, boiurisubstantiv neutru

  • 1. popular Față, figură, fizionomie, făptură, osatură, statură, talie, trup, înfățișare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: față figură fizionomie făptură osatură statură talie trup înfățișare
    • format_quote Gafița era o femeie năltuță, subțire în boi, c-un obraz neclintit în frumusețea lui. SADOVEANU, B. 261. DLRLC
    • format_quote Dacă boiul mi-l înmlădii, dacă ochii mei îmi plac, E temeiul că acestea fericit pe el îl fac. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
    • format_quote Beteag și mărunțel la boi, [Petru Șchiopul] înainta cu greu. ODOBESCU, S. I 108. DLRLC
    • format_quote Boiul îi era așa de gingaș, încît îți venea să o bei într-o bărdăcuță de apă. ISPIRESCU, L. 20. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.