4 definiții pentru bonc

Explicative DEX

bonc1, boancă a [At: DAMÉ, T. 68 / Pl: ~nci, boance / E: nct] (D. oi) Fără dinți.

bonc1, -oancă adj. (reg, despre oi) Care este fără dinți. • pl. bonci, -ce. /etimol. nec.

Ortografice DOOM

bonc2 (pop.) adj. m., pl. bonci; f. boancă, pl. boance

bonc1 (pop.) adj. m., pl. bonci; boancă, pl. boance

Intrare: bonc
bonc2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A63)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bonc
  • boncul
  • boncu‑
  • boancă
  • boanca
plural
  • bonci
  • boncii
  • boance
  • boancele
genitiv-dativ singular
  • bonc
  • boncului
  • boance
  • boancei
plural
  • bonci
  • boncilor
  • boance
  • boancelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bonc, boancăadjectiv

  • 1. regional (Despre oi) Care este fără dinți. MDA2 DEXI
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.