bordee sfi [At: DN² / P: ~de-e / E: fr bordée] 1 Ansamblu al tunurilor de pe o navă. 2 (Rar) Totalitate a oamenilor din echipajul unei nave care servesc într-o anumită parte a bordului. 3 (Mai ales la nave cu pânze) Drum parcurs fără să se vireze la bord.

bordee s.f. invar. 1 (milit.) Totalitatea tunurilor de pe o navă. ♦ Salvă lansată cu toate tunurile de același calibru de pe bordul unei nave. 2 (nav.) Echipajul unei nave care servește într-o anumită parte a bordului. 3 Porțiune de drum parcurs de o navă (cu pînze) fără a se vira la bord. • /<fr. bordée.

BORDEE s.f. 1. Ansamblul tunurilor de pe o navă. ♦ Cantitatea de proiectile pe care o poate arunca o dată artileria unei nave. ♦ (Rar) Totalitatea oamenilor din echipajul unei nave care servesc într-o anumită parte a bordului. 2. Drum parcurs de o navă (mai ales cu pînze) fără să vireze la bord (avînd vîntul din același bord). [Pron. -de-e. / < fr. bordée, cf. bord – bord].

BORDEE s. f. 1. ansamblul tunurilor de pe o navă. ◊ salvă executată cu toate tunurile de același calibru ale unei nave dintr-un bord. 2. porțiune de drum parcurs de o navă între două întoarceri succesive. 3. distanță parcursă de un velier între două volte succesive. (< fr. bordée)

bordee s. f., art. bordeea, g.-d. art. bordeei

bordee s. f., art. bordeea, g.-d. art. bordeei

bordee s. f., art. bordeea