3 definiții pentru borgata
Explicative DEX
borgata s.f. Cartier de locuințe grupate în mici așezări, ridicate fără permis de construcție, într-o zonă agricolă de la periferia orașelor italiene. ♦ Gener. Cartier de locuințe foarte sărăcăcioase, de obicei improvizate la periferia marilor orașe. • pl. -e. /<it. borgata.
BORGATA s. f. locuință construită, fără aprobare, în zonele agricole de la periferia orașelor italiene. (< it. borgata)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
borgata s. f. ◊ „La Roma, în perioada postbelică, au apărut o sută de borgate (locuințe grupate în mici așezări, ridicate fără permis de construcție, în zonele agricole de la periferia orașelor).” Cont. 31 VIII 79 p. 12 (din it. borgata)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: borgata
borgata substantiv feminin
substantiv feminin (F159) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
borgata, borgatesubstantiv feminin
- 1. Locuință construită, fără aprobare, în zonele agricole de la periferia orașelor italiene. MDN '00
- 1.1. Cartier de locuințe foarte sărăcăcioase, de obicei improvizate la periferia marilor orașe. DEXI
-
etimologie:
- borgata MDN '00