opțiuni
  • info

10 definiții pentru borneu

Explicative DEX

borneu sn [At: HODOȘ, P. P. 207 / Pl: ~eie / E: mg borj[1]] (Mil) Raniță.

  1. Etimonul corect ar fi bornyú (vițel), regionalism al lui borjú, din a cărui piele era confecționată ranița. — Ladislau Strifler

❍BORNEU (pl. -nee) sn. Trans. Maram. 🎖️ Raniță [ung. bornjú].

BORNEU, bornee, s. n. (Reg. înv.) Raniță. – Din magh. borju.

bornéŭ n., pl. eĭe (ung. borju și bornyú, vițel, raniță). Trans., Maram. Raniță.

Etimologice

borneu (bornee), s. n. – Raniță. mag. borjú, dial. bornú (DAR). termen militar folosit în Trans., astăzi rar.

Sinonime

BORNEU s. v. raniță, rucsac.

borneu s. v. RANIȚĂ. RUCSAC.

Regionalisme / arhaisme

borneu, (bornău), s.n. (reg.; înv.; mil.) Raniță militară purtată de soldații austro-ungari: „Musai saica de spălat, / Și pe borneu de legat” (Bârlea, 1924: 6). (Trans., Maram.). – Din magh. borjú „vițel”, dial. bornú „raniță” (DA, după DER; MDA).

borneu, (bornău), s.n. – (reg.; înv.; mil.) Raniță militară purtată de soldații austro-ungari (ALRRM, 1973: 706): „Musai saica de spălat, / Și pe borneu de legat” (Bârlea, 1924: 6). (Trans., Maram.). – Din magh. borjú „vițel”, dial. bornú „raniță” (DA, cf. DER; MDA).

borneu, -e, (bornău), s.n. – Raniță militară, purtată de soldații austro-ungari (ALR 1973: 706): „Musai saica de spălat, / Și pe borneu de legat” (Bârlea 1924: 6). – Din magh. borjú „vițel”, dial. bornú „raniță” (DA cf. DER).

Intrare: borneu
substantiv neutru (N43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • borneu
  • borneul
  • borneu‑
plural
  • bornee
  • borneele
genitiv-dativ singular
  • borneu
  • borneului
plural
  • bornee
  • borneelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

borneu, borneesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.