opțiuni
  • info

14 definiții pentru bâiguială

din care

Explicative DEX

BÂIGUIALĂ, bâiguieli, s. f. Faptul de a (se) bâigui; exprimare fără șir, încurcată. [Pr.: -gu-ia-] – Bâigui + suf. -eală.

BÂIGUIALĂ, bâiguieli, s. f. Faptul de a (se) bâigui; exprimare fără șir, încurcată. [Pr.: -gu-ia-] – Bâigui + suf. -eală.

bâiguială sf [At: ALECSANDRI, ap. TDRG / V: (reg) bui~, bul~, ~ueală / Pl: ~ieli, (reg) ~iele / E: bâigui + -ială] 1 Vorbă fără rost, fără temei Si: aberație, bâiguire (1), divagație, inepție. 2 (Mai ales la bolnavi) Delirare. 3 (Rar) Zăpăceală.

bâigueală sf vz bâiguială

buiguială sf vz bâiguială

bîiguială s.f. Bîiguire. • pl. -ieli. /bîigui + -eală.

BÎIGUIALĂ, BUIGUIALĂ (pl. -ieli) sf. 1 Aiureală: mă trezisem din buiguială (BD.-DEL.) 2 Vorbire fără rost, smintită, neînțeleasă: bîiguieli bolnave înșirate în versuri și în proză (VLAH.) [bîigui].

BÎIGUIALĂ, bîiguieli, s. f. Faptul de a bîigui; vorbă fără șir, fără înțeles. Valuri de inepții și de bîiguieli bolnave înșirate în versuri și în proză. VLAHUȚĂ, la TDRG. «Am amat» în loc de «am iubit» este o bîiguială ridicolă. ALECSANDRI, la TDRG.

BÎIGUIALĂ, bîiguieli, s. f. Faptul de a (se) bîigui; vorbe fără șir, fără înțeles.

Ortografice DOOM

bâiguială s. f., g.-d. art. bâiguielii; pl. bâiguieli

bâiguială s. f., g.-d. art. bâiguielii; pl. bâiguieli

bâiguială s. f., g.-d. art. bâiguielii; pl. bâiguieli

bîiguială, pl. bîiguieli

Sinonime

BÂIGUIALĂ s. v. aiurare, aiureală, delir, delirare.

bîiguială s. v. AIURARE. AIUREALĂ. DELIR. DELIRARE.

Intrare: bâiguială
bâiguială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâiguială
  • bâiguiala
plural
  • bâiguieli
  • bâiguielile
genitiv-dativ singular
  • bâiguieli
  • bâiguielii
plural
  • bâiguieli
  • bâiguielilor
vocativ singular —
plural —
bâigueală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâigueală
  • bâigueala
plural
  • bâigueli
  • bâiguelile
genitiv-dativ singular
  • bâigueli
  • bâiguelii
plural
  • bâigueli
  • bâiguelilor
vocativ singular —
plural —
buiguială
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâiguială, bâiguielisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) bâigui; exprimare fără șir, încurcată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aiurare aiureală delir delirare
    • format_quote Valuri de inepții și de bîiguieli bolnave înșirate în versuri și în proză. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
    • format_quote «Am amat» în loc de «am iubit» este o bîiguială ridicolă. ALECSANDRI, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • Bâigui + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.