O definiție pentru camerleng
Etimologice
camerleng (-gi), s. m. – Șambelan. It. camarlengo (sec. XIX).
Intrare: camerleng
camerleng substantiv masculin
| substantiv masculin (M14) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)