caus- [At: DN³ / V: ~st-, ~sto- / E: fr causto] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Arsură. 2 Arzător.

CAUS- Element prim de compunere savantă cu semnificația „arsură”, „arzător”. [Pron. ca-us-, var. caust-, causto-. / < fr. causto-, cf. gr. kausis, kaustikos].

-caust¹ [At: DN³ / P: ~ca-ust / E: fr -causte] Element secund de compunere savantă cu semnificația: 1 Arsură. 2 Arzător.

caust²- vz caus-

causto- vz caus-

CAUST- v. caus-.

-CAUST Element secund de compunere savantă cu semnificația „arsură”, „arzător”. [< fr. -causte].

CAUSTO- v. caus-.

CAUST(O)-, -CAUST elem. „care arde, combustibil”, „arsură”. (< fr. caust/o/-, -causte, cf. gr. kaustos)

-CAUST „ardere, incinerație”. ◊ gr. kaustos „combustibil, care arde” > fr. -causte, engl. -caust > rom. -caust.

CAUSTO- „care arde, combustibil”. ◊ gr. kaustos „care arde” > germ. kausto- > rom. causto-. □ ~biolit (v. bio-, v. -lit₁), s. n., rocă sedimentară organogenă, ce poate fi utilizată drept combustibil.