ciuciulean¹ sm [At: ANTIPA, P. / V: ~lan / Pl: ~eni / E: ciuci² + -(u)lean] 1-2 (Iht; șhp; reg) Crap (mic).

ciuciulean² sm [At: PĂCALĂ, M. R. 116/ Pl: ~eni / E: ciuculi + -ean] (Bot; reg) 1 Specie de bureți care se usucă. 2 (Îc) ~-de-toamnă Buretele-oilor (Polyporus ovinus).

ciuciu(lean) m. crap mai mic de 30 cm. [Cf. ciuciulete].

ciuciulan sm vz ciuciulean¹

țuțuĭán m., pl. ĭenĭ (d. țuțuĭ, var. din țuguĭ, adică „om cu căcĭula țuguĭată saŭ moțată”. D. rom. saŭ mrom. cĭucĭulĭan, cĭocîrlan, vine ngr. tsutsulĭános, cĭocîrlan, adică „moțat”. Cp. cu mrom. cĭucĭulă, pisc, și drom. cĭocoĭ). Cĭoban din regiunea Sibiuluĭ (CL. 1912, 123) saŭ Ardelean în general (ca moș Nichifor coțcaru al luĭ Creangă). Fig. Mold. Țopîrlan, om de un aspect rustic: ce țuțuĭan! V. zaporojan și marangoz.

ciuciulean, ciuciuleni, s.m. (reg.) pui de crap (mai mic decât ciortanul); ciuciu.