7 definiții pentru ciucuri

Explicative DEX

ciucuri1 smp [At: LB / E: ns cf srb cukur] (Reg) Pantaloni.

ciucuri2 vt [At: DDRF / Pzi:[1] ~resc / E: ciucura css] (Reg) 1-2 A ciucura (1-2). modificată

  1. Pl: → Pzi: Ladislau Strifler

Etimologice

ciucuri s. m. pl. – Pantaloni de soldat (înv.). Legat de tc. çukur „panglică, bandă” (DAR). Din aceeași rădăcină provine ciucurluc, s. n. (panglică, bandă), din tc. çukurluk.

Regionalisme / arhaisme

ciucuri s.m. pl. (reg.) cioareci, pantaloni, nădragi militari.

ciúcuri, s.m., pl. (reg.) 1. Pantaloni: „Și-o dat ciucurii drept cioareci” (Papahagi, 1925: 244). 2. Ornament din împletitură: „Capra este acoperită cu un covor, pe care sunt cusute fâșii de hârtie, ciucuri de lână și clopoței” (Bilțiu, David, 2007: 234). – Cf. tc. çukur „panglică, bandă” (DA după DER); cf. srb. čukur (MDA).

ciucuri, s.m., pl. – (reg.) Pantaloni: „Și-o dat ciucurii drept cioareci” (Papahagi, 1925: 244). – Cf. tc. çukur „panglică, bandă” (DA cf. DER); cf. srb. čukur (MDA).

ciucuri, s.m., pl. – Cioareci, pantaloni. – Cf. tc. çukur „panglică, bandă” (DA cf. DER).

Intrare: ciucuri
substantiv masculin (M97)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • ciucuri
  • ciucurii
genitiv-dativ singular
plural
  • ciucuri
  • ciucurilor
vocativ singular
plural