cișniu sn [At: (a. 1795) DOC., ap. ȘIO / V: ceș~ / P: ~ni-u / E: tc çeșni] (Tcm; Mun, Mol; înv) 1 Investigare pentru aflarea prețului pe piață a unui anumit lucru. 2 Fixare a prețului (pe piață) la un anumit produs Si: prețuire Cf ruptoare.

cișniu n. od. expertiză pentru fixarea prețului obiectelor de consumațiune: cât a fost asupra cișniului..., lua bani dela brutarii și grânari GHICA. [Turc. ČEȘNI, gustare].

cișniu (-iuri), s. n. – Prețuire, apreciere. Tc. çeșni (Loebel 242). Sec. XVIII, înv.

cișniu, cișniuri, s.n. (reg., înv.) prețuire, drămăluire, expertiză pentru pentru fixarea prețului unei mostre; ruptoare.