5 definiții pentru clenodiu
Explicative DEX
clenodiu sn [At: ȘINCAI, HR. II, 1/17 / V: clinoid / Pl: ~ri / E: ger Kleinod] (Îvr) Bijuterie.
clinoid sn vz clenodiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Etimologice
clenodiu (clenodii), s. n. – Bijuterie, podoabă. Germ. Kleinod (Borcea 182). În Trans, sec. XVIII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
clenodiu, clenodii, s.n. (reg., înv.) giuvaier, bijuterie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clenódiu, clenodii, s.n. (reg., înv.) Bijuterie: „…în rebonificarea banilor, clenodielor și arginterielor primite cu ocasiunea căsătoriei sale” (Mihaly, 1900: 396; dipl. 166). – Din germ. Kleinod (Borcea, după DER; MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Intrare: clenodiu
clenodiu substantiv neutru
| substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)