10 definiții pentru cojeală
Explicative DEX
COJEALĂ, cojeli, s. f. Cojire; (concr.) ceea ce se desprinde prin cojire. – Coji + suf. -eală.
COJEALĂ, cojeli, s. f. Cojire; (concr.) ceea ce se desprinde prin cojire. – Coji + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cojeală sf [At: TDRG / V: (reg) ~jală / Pl: ~eli / E: coji2 + -eală] 1 Curățare de coajă (2) Si: cojire (1), cojit1 (1). 2-5 Ceea ce se desprinde prin cojire (1-4) Si: cojitură (6-9).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COJEALĂ, cojeli, s. f. Cojire; (concretizat) ceea ce se desprinde prin cojire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COJEALĂ ~eli f. 1) v. A COJI. 2) Material ce rezultă din cojire. /a coji + suf. ~eală
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cojală sf vz cojeală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
cojeală s. f., g.-d. art. cojelii; pl. cojeli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cojeală s. f., g.-d. art. cojelii; pl. cojeli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cojeală s. f., g.-d. art. cojelii; pl. cojeli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
COJEALĂ s. 1. v. descojire. 2. v. coșcoveală.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COJEALĂ s. 1. cojire, descojire, jupuire. (~ trunchiului unui arbore.) 2. (concr.) coșcoveală, coșcovitură, scorojeală, scorojitură. (~ de pe un perete.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cojeală, cojelisubstantiv feminin
- 1. Cojire, coșcoveală, descojire, jupuire, scorojeală. DEX '09 DLRLCsinonime: cojire coșcoveală descojire jupuire scorojeală
- 1.1. Ceea ce se desprinde prin cojire. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: coșcovitură scorojitură
-
etimologie:
- Coji + -eală. DEX '98 DEX '09