6 definiții pentru colagog (adj.)
Explicative DEX
COLAGOG, -Ă, colagogi, -ge, adj., s. n. (Med.) (Substanță) care favorizează evacuarea bilei în duoden. – Din fr. cholagogue.
COLAGOG, -Ă, colagogi, -ge, adj., s. n. (Med.) (Substanță) care favorizează evacuarea bilei în duoden. – Din fr. cholagogue.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COLAGOG, -Ă adj., s. n. (medicament, aliment) care stimulează secreția biliară. (< fr. cholagogue)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
colagog1 adj. m., pl. colagogi; f. colagogă, pl. colagoge
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colagog1 adj. m., pl. colagogi; f. colagogă, pl. colagoge
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colagog adj. m., pl. colagogi; f. sg. colagogă, pl. colagoge
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
COL-3, v. COLO-3. □ ~agog (v. -agog), adj., s. n., (medicament) care provoacă evacuarea bilei în intestin; ~angiectazie (v. angi/o-, v. -ectazie), s. f., dilatație patologică a căilor biliare; ~angiocolecistografie (v. angio-, v. cole-, v. cisto-, v. -grafie), s. f., metodă radiografică pentru punerea în evidență a căilor biliare hepatice și a vezicii biliare; ~angiografie (v. angio-, v. -grafie), s. f., radiografie a căilor biliare, realizată cu ajutorul unei substanțe de contrast; ~angiostomie (v. angio-, v. -stomie), s. f., hepatostomie*; ~angiotomie (v. angio-, v. -tomie), s. f., operație chirurgicală a canalului biliar; ~emeză (v. -emeză), s. f., vomare biliară; ~emie (v. -emie), s. f., trecere a bilei în sînge; ~eretic (v. -eretic), adj., s. n., (medicament) care stimulează secreția biliară a ficatului; ~ereză (v. -ereză), s. f., proces de elaborare a bilei de către celulele hepatice; ~urie (v. -urie), s. f., prezență a segmenților biliari în urină; sin. coleurie.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A11) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
colagogsubstantiv neutru colagog, colagogăadjectiv
- 1. (Substanță) care favorizează evacuarea bilei în duoden. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 DETS
etimologie:
- cholagogue DEX '09 DEX '98 DN MDN '00