opțiuni
  • info

12 definiții pentru concertmaistru / concertmaestru

din care

Explicative DEX

CONCERTMAISTRU, concertmaiștri, s. m. Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice, de cameră etc., care are și rol de coordonare și supraveghere. – Concert + maistru (după germ. Konzertmeister).

concertmaistru sm [At: DEX2 / Pl: ~iștri / E: concert + maistru (după ger Konzertmeister)] 1-2 Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice, de cameră etc. care îl poate înlocui și pe dirijor.

CONCERTMAISTRU, concertmaiștri, s. m. Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice, de cameră etc., care îl poate înlocui și pe dirijor. – Din Concert + maistru (după germ. Konzertmeister).

CONCERTMAISTRU s.m. Primul violonist al unei orchestre, care îl poate înlocui și pe dirijor; muzicantul principal al unui grup orchestral care cîntă la același instrument cu grupul. [Pron. -mais-. / cf. germ. Konzertmeister].

CONCERTMAISTRU s. m. prim violonist al unei orchestre. (<germ. Konzertmeister)

CONCERTMAISTRU ~ștri m. 1) Violonist principal al unei orchestre simfonice. 2) Conducător al unui grup orchestral. 3) Pianist care acompaniază soliștii vocali. /<germ. Konzertmeister

CONCERTMAESTRU, concertmaeștri, s. m. Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice. – După germ. Konzertmeister.

femeie-concert-maistru s. f. (muz.) Femeie care îndeplinește funcția de concert-maistru ◊ „Anda Petrovici, prima femeie-concert-maistru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii [...]” Săpt. 21 XII 84 p. 8 (din femeie + concert-maistru)

Ortografice DOOM

!concertmaistru (desp. -cert-mais-)/concertmaestru s. m., art. concertmaistrul/concertmaestrul; pl. concertmaiștri/concertmaeștri, art. concertmaiștrii/concertmaeștrii corectat(ă)

concertmaistru (-cert-mais-) s. m., art. concertmaistrul; pl. concertmaiștri, art. concertmaiștrii

concertmaistru s. m. (sil. -cert-) → maistru

Jargon

concertmaestru (< cuv. germ. Konzertmeister), prim instrumentist al unei grupe componente din orchestră (c. violonist, violoncelist etc.). Prim c., primul violonist al grupei de vl. prime. Uneori i se atribuie și pasaje solistice.

Intrare: concertmaistru / concertmaestru
  • silabație: con-cert-mais-tru info
  • pronunție: concertmaistru, concertmaistru
substantiv masculin (M63)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • concertmaistru
  • concertmaistrul
  • concertmaistru‑
plural
  • concertmaiștri
  • concertmaiștrii
genitiv-dativ singular
  • concertmaistru
  • concertmaistrului
plural
  • concertmaiștri
  • concertmaiștrilor
vocativ singular
  • concertmaistrule
  • concertmaistre
plural
  • concertmaiștrilor
substantiv masculin (M63)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • concertmaestru
  • concertmaestrul
  • concertmaestru‑
plural
  • concertmaeștri
  • concertmaeștrii
genitiv-dativ singular
  • concertmaestru
  • concertmaestrului
plural
  • concertmaeștri
  • concertmaeștrilor
vocativ singular
  • concertmaestrule
  • concertmaestre
plural
  • concertmaeștrilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

concertmaistru, concertmaiștri / concertmaestru, concertmaeștrisubstantiv masculin

  • 1. Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice, de cameră etc., care are și rol de coordonare și supraveghere (și care îl poate înlocui pe dirijor). DEX '09 DLRM DN
    • 1.1. Muzicantul principal al unui grup orchestral care cântă la același instrument cu grupul. DN
    • 1.2. Pianist care acompaniază soliștii vocali. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.