CORNACEE, cornacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, întregi, flori gamopetale mici, galbene sau albe, grupate în umbele și fructe drupe sau bace roșii sau negre; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: ce-e] – Din fr. cornacée.

cornacee sf [At: DN³ / P: ~ce-e / E: fr cornacée] 1 (Lpl) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, întregi, flori gamopetale mici, galbene sau albe, grupate în umbele, și fructe drape sau bace roșii ori negre. 2 (Lsg) Plantă din cornacee (1).

CORNACEE, cornacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, întregi, flori gamopetale mici, galbene sau albe, grupate în umbele și fructe drupe sau bace roșii sau negre; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -ce-e] – Din fr. cornacées.

CORNACEE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante dialipetale, avînd ca tip cornul; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. cornacées].

CORNACEE s. f. pl. familie de plante lemnoase dialipetale: cornul, scorușul etc. (< fr. cornacées)

CORNACEE ~ f. 1) pl. Familie de plante angiosperme, răspândite în regiunile temperate și subtropicale, cu frunze opuse, flori mici, galbene sau albe, grupate în umbele, și fructe drupe, roșii sau negre. 2) Plantă din această familie. [Sil. -ce-e] /<fr. cornacées

cornacee s. f., art. cornaceea, g.-d. art. cornaceei; (mai frecv.) pl. cornacee

cornacee s. f., art. cornaceea, g.-d. art. cornaceei; pl. cornacee

cornacee s. f., pl. cornacee