cuplu sn [At: ENC. TEHN. 207 / Pl: ~ri / E: fr couple] 1-3 Reuniune a două persoane, forțe, obiecte într-o acțiune (sau activitate) comună. 4 Pereche formată din persoane de sex opus, unite prin căsătorie sau dragoste. 5 Doi actori care joacă împreună roluri principale. 6 (La tenis) Dublu. 7 Două animale reunite prin hamuri pentru aceeași muncă. 8 (Fiz) Sistem de două forțe egale antiparalele. 9 (Teh; rar și impropriu) Cuplă (1). 10 (Mar; ned) Element din scheletul transversal al unei nave.

CUPLU, cupluri, s. n. 1. Pereche alcătuită din două persoane pe baza unei legături constante sau a unei apropieri întîmplătoare. Cuplu de dansatori. 2. (Fiz.) Sistem de două forțe antiparalele.

CUPLU s.n. 1. Pereche, reunire de două persoane bazată pe o legătură constantă sau datorată unei apropieri accidentale. 2. (Fiz.) Sistem de două forțe antiparalele și de aceeași intensitate. 3. Piesă de construcție plasată transversal în coca unei ambarcații sau în fuzelajul unui avion. [< fr. couple].

CUPLU s. n. 1. pereche de două persoane de sex opus. ◊ lucruri de același fel considerate împreună. 2. sistem de două forțe egale și de sensuri opuse. 3. piesă de construcție plasată transversal în coca unei ambarcații sau a fuzelajului. (< fr. couple)

CUPLU ~ri n. 1) Reunire de două persoane de sex opus, aflate într-o anumită legătură; pereche. ~ de dansatori. 2) fiz. Sistem compus din două forțe egale și de sens opus, care acționează asupra aceluiași corp. /<fr. couple

cuplu (desp. cu-plu) s. n., art. cuplul; pl. cupluri

cuplu (cu-plu) s. n., art. cuplul; pl. cupluri

cuplu s. n. (sil. -plu), art. cuplul, pl. cupluri

cuplu-maestru s. n. (sil. -plu), art. cuplul-maestru

cuplu (sedim.), (engl.= couple) categorie stratonomică utilizată pentru două unități depoziționale care se succed într-o ordine constantă (de ex. AB, AB, AB,...) și care împreună se repetă în cadrul unei suite sedimentare. (ex. silt-argilă, calcar-marnă, argilă-gips etc.). Recurența unor c. depoziționale poate fi: strict periodică; quasiperiodică; nonperiodică. (N.A.)

CUPLU piesă de construcție plasată transversal în coca unui hidroavion sau în fuzelajul unei aeronave.

CUPLU s. 1. v. pereche. 2. (FIZ.) cuplu termoelectric = termocuplu.

CUPLU s. pereche. (Un ~ potrivit.)