7 definiții pentru desfia
Explicative DEX
DESFIA, desfiez, vb. I. Tranz. A anula o înfiere. [Pr.: -fi-a] – Pref. des- + [în]fia.
desfia vt [At: DEX2 / P: ~fi-a / Pzi: ~iez / E: des- + (în)fia] A anula o înfiere.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DESFIA, desfiez, vb. I. Tranz. A anula o înfiere. [Pr.: -fi-a] – Des1- + [în]fia.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de IoanSoleriu
 - acțiuni
 
desfia vb. I (jur.) A declara nulă o înfiere ◊ „Elucidând, însă, acest caz, am discutat cu mai multe persoane, între care și tatăl adoptiv. Regreta. Ce? Că nu a avut posibilitatea legală să o desfieze. Doar atât. Nici un grăunte de remușcare pentru traumele provocate în viața fiicei sale.” I.B. 6 VI 75 p. 2 (din des- + [în]fia; Th. Hristea ne-a comunicat că acest cuvânt există de cel puțin 40 de ani în lb. rom.; DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
 - furnizată de Editura Logos
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
desfia (a ~) (desp. -fi-a) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. desfiez (desp. -fi-ez), 3 desfiază, 1 pl. desfiem; conj. prez. 1 sg. să desfiez, 3 să desfieze; ger. desfiind (desp. -fi-ind) corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
*desfia (a ~) vb., ind. prez. 3 desfiază, 1 pl. desfiem (fi-em); conj. prez. 3 să desfieze; ger. desfiind (-fi-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
desfia vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. desfiază
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
- silabație: des-fi-a
 
|    verb (VT211)    Surse flexiune: DOOM 3    |  infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
 (a) 
  |   
  |   
  |   
  |  singular | plural | ||
 
  |   
  |  ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (tu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (el, ea) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| plural | I (noi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (voi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (ei, ele) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
  desfia, desfiezverb  
 -  1. A anula o înfiere. DEX '09 DEX '98 DCR2
-  Elucidând, însă, acest caz, am discutat cu mai multe persoane, între care și tatăl adoptiv. Regreta. Ce? Că nu a avut posibilitatea legală să o desfieze. Doar atât. Nici un grăunte de remușcare pentru traumele provocate în viața fiicei sale. I.B. 6 VI 75 p. 2. DCR2
 
 -  
 
etimologie:
-  des- + [în]fia. DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.