2 definiții pentru dobru
Ortografice DOOM
+dobru (literă chirilică) s. m., pl. dobru
dobru s. n., pl. dobruri
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: dobru
dobru substantiv neutru
| substantiv neutru (N39) Surse flexiune: DMLR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)