opțiuni
  • info

11 definiții pentru doftorici

din care

Explicative DEX

DOFTORICI, doftoricesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav (folosind mijloace empirice); a doftori. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). [Var.: (fam.) doctorici vb. IV] – Din doftor.

DOFTORICI, doftoricesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A îngriji un bolnav (folosind mijloace empirice); a doftori. 2. Refl. (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). [Var.: (fam.) doctorici vb. IV] – Din doftor.

doftorici [At: DEX / V: doct~ / Pzi: ~cesc / E: doftor] (Pop) 1 vt A îngriji un bolnav (cu mijloace empirice) Si: a doftori (1). 2 vr (D. bolnavi) A se trata Si: a se doftori (2). 3 vr (D. bolnavi) A se vindeca Si: a se doftori (3).

DOFTORICI, doftoricesc, vb. IV. Tranz. (Popular și familiar) A îngriji un bolnav folosind (mai ales) mijloace empirice. Îl doftoricise toată noaptea, cu leacuri. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 153.

DOCTORICI vb. IV v. doftorici.

DOCTORICI vb. IV v. doftorici.

doctorici v vz doftorici

A DOCTORICI ~esc tranz. pop. v. A DOCTORI. /v. a doctori

Ortografice DOOM

doftorici (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftoricesc, 3 sg. doftoricește, imperf. 1 doftoriceam; conj. prez. 1 sg. să doftoricesc, 3 să doftoricească

doftorici (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftoricesc, imperf. 3 sg. doftoricea; conj. prez. 3 să doftoricească

doftorici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. doftoricesc, imperf. 3 sg. doftoricea; conj. prez. 3 sg. și pl. doftoricească

Sinonime

DOFTORICI vb. v. căuta, îndrepta, înfiripa, îngriji, însănătoși, întrema, înzdrăveni, lecui, reface, restabili, ridica, tămădui, trata, vindeca.

doftorici vb. v. CĂUTA. ÎNDREPTA. ÎNFIRIPA. ÎNGRIJI. ÎNSĂNĂTOȘI. ÎNTREMA. ÎNZDRĂVENI. LECUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TĂMĂDUI. TRATA. VINDECA.

Intrare: doftorici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doftorici
  • doftoricire
  • doftoricit
  • doftoricitu‑
  • doftoricind
  • doftoricindu‑
 singular plural
  • doftoricește
  • doftoriciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • doftoricesc
 (să)
  • doftoricesc
  • doftoriceam
  • doftoricii
  • doftoricisem
a II-a (tu)
  • doftoricești
 (să)
  • doftoricești
  • doftoriceai
  • doftoriciși
  • doftoriciseși
a III-a (el, ea)
  • doftoricește
 (să)
  • doftoricească
  • doftoricea
  • doftorici
  • doftoricise
plural I (noi)
  • doftoricim
 (să)
  • doftoricim
  • doftoriceam
  • doftoricirăm
  • doftoriciserăm
  • doftoricisem
a II-a (voi)
  • doftoriciți
 (să)
  • doftoriciți
  • doftoriceați
  • doftoricirăți
  • doftoriciserăți
  • doftoriciseți
a III-a (ei, ele)
  • doftoricesc
 (să)
  • doftoricească
  • doftoriceau
  • doftoriciră
  • doftoriciseră
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doctorici
  • doctoricire
  • doctoricit
  • doctoricitu‑
  • doctoricind
  • doctoricindu‑
 singular plural
  • doctoricește
  • doctoriciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • doctoricesc
 (să)
  • doctoricesc
  • doctoriceam
  • doctoricii
  • doctoricisem
a II-a (tu)
  • doctoricești
 (să)
  • doctoricești
  • doctoriceai
  • doctoriciși
  • doctoriciseși
a III-a (el, ea)
  • doctoricește
 (să)
  • doctoricească
  • doctoricea
  • doctorici
  • doctoricise
plural I (noi)
  • doctoricim
 (să)
  • doctoricim
  • doctoriceam
  • doctoricirăm
  • doctoriciserăm
  • doctoricisem
a II-a (voi)
  • doctoriciți
 (să)
  • doctoriciți
  • doctoriceați
  • doctoricirăți
  • doctoriciserăți
  • doctoriciseți
a III-a (ei, ele)
  • doctoricesc
 (să)
  • doctoricească
  • doctoriceau
  • doctoriciră
  • doctoriciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

doftorici, doftoricescverb

popular
  • 1. tranzitiv A îngriji un bolnav (folosind mijloace empirice). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: doftori îngriji
    • format_quote Îl doftoricise toată noaptea, cu leacuri. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 153. DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre bolnavi) A se trata; a se vindeca (în urma unui tratament). DEX '09 DEX '98
    sinonime: trata vindeca
etimologie:
  • doftor DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.