elasticitate sf [At: AMFILONIE, G. F. 138^r/8 / V: (îvr) elasticita, ~iți~ / Pl: ~tăți / E: fr élasticite, lat elasticitas, -atis] 1 (Fiz) Proprietate de a fi elastic. 2 (Atm) Însușire a țesutului conjunctiv de a fi constituit din fibre elastice (4). 3 (Atm) Însușire a fibrelor, ligamentelor etc. de a fi elastice (4). 4 Însușire a de a fi constituit dintr-un material elastic (3). 5-6 (Șfg) Suplețe. 7 Agilitate (în mișcări). 8 (Fig) Adaptabilitate. 9 (Fig) Mobilitate. 10 (Fig) Lipsă de fermitate. 11 (Fig) Posibilitatea de a interpreta ceva în diferite feluri. corectat(ă)

*ELASTICITATE sf. 1 📻 Însușirea ce au unele corpuri de a se mlădia, de a se turti, de a se strînge, cînd se apasă pe ele, și de a-și relua apoi forma primitivă, cînd încetează forța care a lucrat asupra lor: ~a unui arc; ~a aerului ¶ 2 Fig. Starea unui spirit, unui suflet comparat cu un arc elastic: în ~a sa de convicțiuni, trata acel mare și generos act al Românilor de uneltire diavolească I. -GH. [fr.].

ELASTICITATE, elasticități, s. f. Proprietatea de a fi elastic. Elasticitatea lamelor de oțel. ▭ Vrînd să sporești peste măsură elasticitatea unui fir, i-o poți compromite: ori se rupe firul, ori, în cazul cel mai bun, dispare elasticitatea, rămînînd firul întins, fără să se mai poată-n-toarce la loc, în starea normală. CARAGIALE, O. III 300. ◊ Fig. Setea ei de a-l asculta îl animează, dă minții și glasului lui o elasticitate și-o vibrare particulară. VLAHUȚĂ, O. AL. II 63.

ELASTICITATE s.f. Proprietate a unor corpuri de a-și reveni la forma inițială după ce au fost momentan deformate. ◊ Teoria elasticității = capitol al mecanicii care se ocupă cu determinarea stării de tensiune și de deformație a corpurilor elastice supuse acțiunii unor sarcini exterioare. [Cf. fr. élasticité, it. elasticità].

ELASTICITATE s. f. 1. proprietatea de a fi elastic. ♦ teoria ~tății = capitol al mecanicii care se ocupă cu determinarea stării de tensiune și de deformare a corpurilor elastice supuse acțiunii unor sarcini exterioare. 2. limită de ~ = tensiune maximă la care poate fi supus un corp fără a rămâne cu deformații permanente. 3. (fig.) suplețe. 4. proprietate a unei variabile economice de a-și modifica mărimea sub influența altei variabile. (< fr. élasticité)

ELASTICITATE f. Caracter elastic. [G.-D. elasticității] /<fr. élasticité, lat. elasticitas, ~atis

elasticitate f. proprietatea unor corpuri de a-și relua forma și volumul, îndată ce încetează cauza care le-a modificat.

*elasticitáte f. (d. elastic). Proprietatea pe care o aŭ unele corpurĭ de a se lungi cînd le tragĭ și de a-șĭ relua forma primitivă cînd le lașĭ, ca guma. Fig. Flexibilitate, variabilitate: elasticitate de conștiință.

elasticita sf vz elasticitate

elastițitate sf vz elasticitate

!elasticitate s. f., g.-d. art. elasticității; pl. elasticități

elasticitate s. f., g.-d. art. elasticității

elasticitate s. f., g.-d. art. elasticității

ELASTICITÁTE (< fr., lat.) s. f. 1. Proprietate a unor corpuri (solide, lichide, gazoase) de a se deforma, modificându-și volumul sau forma sub acțiunea solicitărilor exterioare și de a reveni la starea inițială după încetarea acestora. ◊ Teoria elasticității = capitol al mecanicii corpului solid care se ocupă cu determinarea stării de tensiune și stării de deformație a unui corp elastic, supus acțiunii unor sarcini exterioare, luându-se, eventual, în considerație influența temperaturii, a câmpului electromagnetic etc.; elastomecanică. 2. (REZ. MAT.) Limită de e. = solicitarea maximă la care poate fi supus un corp fără a rămâne cu deformații permanente. ◊ Modul de e. v. modul (3). 3. Elasticitatea rocilor colectoare = proprietate a rocilor colectoare de hidrocarburi de a-și modifica reversibil volumul porilor și fisurilor, sub acțiunea presiunii exterioare variabile (litostatică, tectonică) sau presiunii interioare (prin exploatare). 4. (EC.) Variațiile relative a două mărimi economice corelate între ele. Se calculează ca raport între rata (procentul) de creștere a unei mărimi x și rata (procentul) de creștere a altei mărimi y. ♦ Capacitatea unei bănci de a răspunde unei cereri crescute de credite și monedă într-o perioadă de expansiune economică și de a limita creditele și disponibilul de monedă într-o perioadă de supraîncălzire a pieței. ♦ Frecvența și mărimea variațiilor cursului unei valute. ◊ E. cererii = modificarea procentuală a cererii unei mărfi raportate la modificarea procentuală a prețului acesteia sau a venitului. Când cererea unei mărfi are o elasticitate-prețuri de 0,3% înseamnă că dacă crește cu 1% cererea crește numai 0,3%. ◊ E. de previziune = rata creșterii/scăderii relative a cererii prognozată pentru o viitoare creștere sau scădere de prețuri comparativ cu o perioadă anterioară. ◊ E. de înlocuire = proporția în care un factor de producție, o marfă, un serviciu, pot fi înlocuite cu altele pentru a răspunde unei schimbări de prețuri. E. monetară = variația ofertei de monedă conform necesităților economiei prin intervenția autorităților monetare (banca de emisiune) sau prin operațiunea de rescont efectuată de celelalte bănci.

ELASTICITATE s. v. flexibilitate.

ELASTICITATE s. flexibilitate, mlădiere, suplețe. (~ unui corp solid.)