eglengea sf [At: (sfârșitul sec. XVIII) LET. III, 19²/₁₆ / V: eglin~, engl~, englin~, (rar) eglintea, ing~, inglin~, igligea / Pl: ~ngele / E: tc eğlence^[1]] (Tcî) Petrecere. corectat(ă)

eglengeá f., pl. ele (turc. eglenğe). Vechĭ. Amuzament. – Și englengea.

eglingea sf vz eglengea

eglintea sf vz eglengea

englengea sf vz eglengea

igligea sf vz eglengea

inglingea sf vz eglengea

englengeà f. petrecere (vorbă din epoca fanariotă): facem un otuz-bir de englengea până se va găti masa? FIL. [Turc. EGLENDJE].

englengeá, V. eglengea.

englengea s.f. (înv.) petrecere.