3 definiții pentru exploratoriu
Explicative DEX
EXPLORATORIU, -IE adj. referitor la explorare. (< fr. exploratoire)
Ortografice DOOM
+exploratoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. exploratorie (desp. -ri-e), pl. m. și f. exploratorii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
exploratoriu adj. m., f. exploratorie; pl. m. și f. exploratorii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: exploratoriu
exploratoriu adjectiv
- pronunție: exploratorĭu
| adjectiv (A109) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
exploratoriu, exploratorieadjectiv
- 1. Referitor la explorare. MDN '00
etimologie:
- exploratoire MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.