16 definiții pentru ferestruie

din care

Explicative DEX

FERESTRUIE, ferestrui, s. f. Ferestruică. [Var.: ferestuie, ferăstruie s. f.] – Fereastră + suf. -uie.

FERESTRUIE, ferestrui, s. f. Ferestruică. [Var.: ferestuie, ferăstruie s. f.] – Fereastră + suf. -uie.

ferestruie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 42/2 / V: -tuie / Pl: ~ici / E: fereastră + -uie] 1-2 (Șhp) Ferestruică (1-2).

FERESTRUIE, ferestrui, s. f. Ferestruică. Era altă ferestruie, care privea peste acoperișuri de tablă cenușie, peste cartiere sărace și prăfuite, spre marginea orașului. C. PETRESCU, S. 7. Stoica... deschise oblonul, scoase capul pe o îngustă ferestruie și întrebă: «Cine e?». ODOBESCU, S. I 67. – Variantă: ferăstruie (EMINESCU, O. I 84) s. f.

ferestruie f. fereastră mică, la o pivniță sau pe acoperișul casei.

ferestrúĭe f., pl. și -úĭcă f., pl. ĭ. Fereastră mică.

FERĂSTRUIE s. f. v. ferestruie.

FERĂSTRUIE s. f. v. ferestruie.

FERĂSTRUIE s. f. v. ferestruie.

FERESTUIE s. f. v. ferestruie.

FERESTUIE s. f. v. ferestruie.

ferăstruie sf vz ferestruie

ferestuie sf vz ferestruie

FERESTR'UICĂ, FEREST'UICĂ (pl. -uici) FERESTR'UIE sf. dim. FERE'ASTRĂ: din camera bărbaților este o ferestruică ce dă în celar ISP.; pe urmă o ferestuică se lumină la o casă din tîrg ALECS.; o ferestruie se deschide în păretele de verdeață VLAH..

Ortografice DOOM

ferestruie (rar) s. f., art. ferestruia, g.-d. art. ferestruii; pl. ferestrui

ferestruie s. f., art. ferestruia, g.-d. art. ferestruii; pl. ferestrui

ferestruie s. f., art. ferestruia, g.-d. art. ferestruii; pl. ferestrui

Sinonime

FERESTRUIE s. ferestruică.

FERESTRUIE s. ferestruică.

Intrare: ferestruie
ferestruie substantiv feminin
substantiv feminin (F130)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferestruie
  • ferestruia
plural
  • ferestrui
  • ferestruile
genitiv-dativ singular
  • ferestrui
  • ferestruii
plural
  • ferestrui
  • ferestruilor
vocativ singular
plural
ferăstruie substantiv feminin
substantiv feminin (F130)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferăstruie
  • ferăstruia
plural
  • ferăstrui
  • ferăstruile
genitiv-dativ singular
  • ferăstrui
  • ferăstruii
plural
  • ferăstrui
  • ferăstruilor
vocativ singular
plural
ferestuie substantiv feminin
substantiv feminin (F130)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferestuie
  • ferestuia
plural
  • ferestui
  • ferestuile
genitiv-dativ singular
  • ferestui
  • ferestuii
plural
  • ferestui
  • ferestuilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ferestruie, ferestruisubstantiv feminin

  • 1. Ferestruică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ferestruică
    • format_quote Era altă ferestruie, care privea peste acoperișuri de tablă cenușie, peste cartiere sărace și prăfuite, spre marginea orașului. C. PETRESCU, S. 7. DLRLC
    • format_quote Stoica... deschise oblonul, scoase capul pe o îngustă ferestruie și întrebă: «Cine e?». ODOBESCU, S. I 67. DLRLC
etimologie:
  • Fereastră + -uie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.