9 definiții pentru fulguială
Explicative DEX
FULGUIALĂ, fulguieli, s. f. Ninsoare cu fulgi rari; fulguire, fulguit. [Pr.: -gu-ia-] – Fulgui + suf. -eală.
FULGUIALĂ, fulguieli, s. f. Ninsoare cu fulgi rari; fulguire, fulguit. [Pr.: -gu-ia-] – Fulgui + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
fulguială [At: H IV, 151 / P: ~gu-ia~ / Pl: ~ieli / E: fulgui + -eală] Ninsoare cu fulgi rari Si: fulguire, fulguit1, (rar) fulguitură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FULGUIALĂ sf. 🌦 Faptul de a fulgui: fulgi mari de omăt ... închiseră zarea ... cu fulguiala lor bezmetică DEM..
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FULGUIALĂ, fulguieli, s. f. Ninsoare cu fulgi rari.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
fulguială s. f., g.-d. art. fulguielii; pl. fulguieli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fulguială s. f., g.-d. art. fulguielii; pl. fulguieli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fulguială s. f. (sil. -gu-ia-), g.-d. art. fulguielii; pl. fulguieli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
FULGUIALĂ s. (MET.) fulguire, fulguit, (Munt. și Olt.) prășcău. (A tras o ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FULGUIALĂ s. (MET.) fulguire, fulguit, (Munt. și Olt.) prășcău. (A tras o ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fulguială, fulguielisubstantiv feminin
etimologie:
- Fulgui + -eală. DEX '98 DEX '09