12 definiții pentru fâșâială
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
FÂȘÂIALĂ, fâșâieli, s. f. Fâșâire; fâșâit. [Pr.: -șâ-ia-. – Var.: fâșăială s. f.] – Fâșâi + suf. -eală.
FÂȘÂIALĂ, fâșâieli, s. f. Fâșâire; fâșâit. [Pr.: -șâ-ia-. – Var.: fâșăială s. f.] – Fâșâi + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fâșâială sf [At: POLIZU / V: ~șăi~ / Pl: ~eli / E: fâșâi + -eală] 1-2 Fâșâit (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FÂȘĂIALĂ s. f. v. fâșâială.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FÂȘĂIALĂ s. f. v. fâșâială.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fâșăială sf vz fâșâială
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FÎȘĂIALĂ s. f. v. fîșîială.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FÎȘÎIALĂ, fîșîieli, s. f. Fîșîire. (Atestat în forma fîșăială) Era ceva nespus de duios în fîșăiala frunzelor de plop de curînd căzute. SLAVICI, O. II 54. – Variantă: fîșăială s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fîșîĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a fîșîi.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
fâșâială s. f., g.-d. art. fâșâielii; pl. fâșâieli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fâșâială s. f., g.-d. art. fâșâielii; pl. fâșâieli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fâșâială s. f., g.-d. art. fâșâielii; pl. fâșâieli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
FÂȘÂIALĂ s. v. fâșâit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FÎȘÎIALĂ s. fîșîire, fîșîit, fîșîitură, foșnet, foșnire, foșnit, foșnitură. (~ ziarului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F58) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fâșâială, fâșâielisubstantiv feminin
-
- Era ceva nespus de duios în fîșăiala frunzelor de plop de curînd căzute. SLAVICI, O. II 54. DLRLC
-
etimologie:
- Fâșâi + -eală. DEX '98 DEX '09