8 definiții pentru geremea

Explicative DEX

geremea sf [At: KOGĂLNICEANU, ap. LET. III, 205/34 / V: (reg) gereme / Pl: ~ele / E: tc ğereme] (Tcî) Amendă.

geremeà (giurumea) f. 1. odinioară, amendă; 2. pop. lucru de clacă sau prost: a ajunge la giurumea, a fi luat in râs. [Turc. DJEREMÈ].

geremeá f., pl. ele (turc. ğerimé și ğeremé). Vechĭ. Amendă. V. gĭurumea.

gereme sf vz geremea

jeremea[1] sf vz geremea

  1. Varianta nu figurează la intrarea principală. — gall

Etimologice

geremea (-ele), s. f. – Amendă. Tc. cereme (Șeineanu, II, 178; Lokotsch 683). Sec. XVIII, înv.Der. geremetisi, vb. (a amenda), înv.

Sinonime

GEREMEA s. v. amendă, penalitate, penalizare.

geremea s. v. AMENDĂ. PENALITATE. PENALIZARE.

Intrare: geremea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • geremea
  • geremeaua
plural
  • geremele
  • geremelele
genitiv-dativ singular
  • geremele
  • geremelei
plural
  • geremele
  • geremelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F166)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gereme
  • geremeaua
plural
  • geremele
  • geremelele
genitiv-dativ singular
  • geremele
  • geremelei
plural
  • geremele
  • geremelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jeremea
  • jeremeaua
plural
  • jeremele
  • jeremelele
genitiv-dativ singular
  • jeremele
  • jeremelei
plural
  • jeremele
  • jeremelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

geremea, geremelesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.