HOTNOG, hotnogi, s. m. (În Moldova în sec. XVI-XVIII) Comandant peste o sută de ostași; sutaș; persoană care avea acest grad. – Din magh. hadnagy „sublocotenent”.

hotnog sm [At: PALIA (1581), ap. GCR I, 37/36 / V: (înv) hodnoghi, hodnogi, hognoghi, hognogi, homnog, homnogi, ~ghi, ~gi, ot~ / Pl: ~gi / E: mg hadnagy „sublocotenent”] (Înv) 1 (Trs) Comandant al oștilor. 2 (Mol) Vechi grad militar în Moldova, comandant peste o sută de ostași Si: sutaș. 3-4 Persoană care avea gradul de hotnog (1-2).

HOTNOG, hotnogi, s. m. Vechi grad militar în Moldova, comandant peste o sută de ostași; sutaș; persoană care avea acest grad. – Din magh. hadnagy „sublocotenent”.

HOTNOG, hotnogi, s. m. (Învechit și arhaizant) Comandant peste o sută de soldați; sutaș. Tabăra se frămînta vuind surd și glasurile hotnogilor și ale sotnicilor se înălțau puternice. SADOVEANU, O. I 217. Hotnogi numiți de Ștefan comandă călărașii, Aprozii... curtenii și arcașii. ALECSANDRI, P. A. 144.

hotnog m. od. sutaș: hotnogi numiți de Ștefan comandă călărașii AL. [Ung. HADNAGY, lit. cap de ceată].

hotnóg m. (ung. had-nagy). Vechĭ. Generalism. Căpitan care era și reprezentantu domnuluĭ în ducatu Făgărașuluĭ (Ĭorga, Ist. Arm. Rom. 1, 59). – Și hotnogĭ, pl. tot așa.

hodnoghi sm vz hotnog

hodnogi sm vz hotnog

hognoghi sm vz hotnog

hognogi sm vz hotnog

homnog sm vz hotnog

homnogi sm vz hotnog

hotnoghi sm vz hotnog

hotnogi sm vz hotnog

otnog sm vz hotnog

hotnog s. m., pl. hotnogi

hotnog s. m., pl. hotnogi

hotnog s. m., pl. hotnogi

hotnog (hotnogi), s. m. – 1. Comandant, șef al unei oștiri. – 2. În Mold., la sfîrșitul sec. XVI, căpitan al unei companii de o sută de soldați. – Var. (înv.) hodnog(iu). Mag. hadnagy (Tiktin; Gáldi, Dict., 136). Apare din 1446, cu primul sens.

HOTNOG s. v. sutaș.

HOTNOG s. (IST., MIL.) iuzbașă, sotnic, sutaș. (~ comanda în Moldova o sută de ostași.)

HOTNOG s.m. 1. (Mold., Criș., Trans. SV) Comandant peste o sută de ostași. A: Cornilie hotnogul . . . i s-au grăit lui ... să te cheame în casa sa. AP. 1646, 35^v. Pre mulți din căpetenii, căpitani, hotnogi, . . . i-au spînzurat si i-au înțăpat. CRB, 162^r. Să strîngă pe toate laturile hotnogii și voievozii. A 1756, 8^v; cf. URECHE; VARLAAM; NECULCE. C: Sluga acelui hotnogiu ce era pus pre o sută de viteaji. MOL. 1695, 67^r. Iară hotnogiul. . . să spăimîntă. STR 49^r; cf. SICRIUL DE AUR, apud TEW; C 1729, 55^v. 2. (Trans. SV) Conducător. Fij Doamne hodnogs nouae. AGYAGFALVI, apud TEW. Ku mai mari hodnogsi. PSALTIRE SEC. XVII, apud. TEW. Variante: hodnogi (AGYAGFALVI, apud TEW; PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW), hotnogiu (MOL. 1695, 67^r; STR 49^r). Etimologie: magh. hadnagy. Vezi și hotnogie. Cf. buluc-baș, iuzbașă, vătaf (1); c h i v e r n i s i t o r, chivernitor, ispravnic (1), nacealnic, p o v a ț ă.

hótnog, s.m. v. hognoș.

hotnog, s.m. – v. hognoș („locotenent”).

hotnog, s.m. – v. hognoș.

HODNOGI s. m. v. hotnog.