dexonline

info

11 definiții pentru intercede

din care

explicative DEX (10)
ortografice DOOM (1)

Explicative DEX

INTERCEDE, interced, vb. III. Intranz. (Rar) A interveni, a stărui în favoarea cuiva. [Var.: interceda vb. I] – Din fr. intercéder.

intercede vi [At: DN³ / V: ~da / Pzi: interced / E: fr intercéder] (Liv) A interveni în favoarea cuiva Si: (liv) a interceda.

INTERCEDE, interced, vb. III. Intranz. (Rar) A interveni, a stărui pe lângă cineva în favoarea cuiva. [Var.: interceda vb. I] – Din fr. intercéder.

INTERCEDE vb. III. intr. (Liv.) A interveni, a stărui în favoarea cuiva. [P.i. interced, var. interceda vb. I. / < fr. intercéder, cf. lat. intercedere – a veni între].

INTERCEDE vb. intr. a interveni, a stărui în favoarea cuiva. (< fr. intercéder, lat. intercedere)

intercede v. a interveni în favoarea cuiva.

INTERCEDA vb. I v. intercede.

interceda v vz intercede

INTERCEDA vb. I. v. intercede.

*intercedéz v. intr. (fr. inter-céder, d. lat. -cédere. V. cedez). Rar. Intervin pentru ĭertarea cuĭva. – Se poate zice și intercéd, -cés, a -céde, ca purced.

Ortografice DOOM

intercede vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. interced, 3 sg. intercede^[1]

Var. interceda (după def. din DEX și DN) — LauraGellner

Intrare: intercede

intercede verb grupa a III-a conjugarea a X-a intranzitiv

verb (V663) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) intercede	intercedere	—	intercedând intercedându‑	singular	plural
		(a) intercede	intercedere	—	intercedând intercedându‑	intercede	intercedeți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	interced	(să) interced	intercedeam	—	—
	a II-a (tu)	intercezi	(să) intercezi	intercedeai	—	—
	a III-a (el, ea)	intercede	(să) interceadă	intercedea	—	—
plural	I (noi)	intercedem	(să) intercedem	intercedeam	—	—
	a II-a (voi)	intercedeți	(să) intercedeți	intercedeați	—	—
	a III-a (ei, ele)	interced	(să) interceadă	intercedeau	—	—

interceda verb grupa I conjugarea I intranzitiv

verb (V51)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) interceda	intercedare	intercedat intercedatu‑	intercedând intercedându‑	singular	plural
		(a) interceda	intercedare	intercedat intercedatu‑	intercedând intercedându‑	intercedă	intercedați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	interced	(să) interced	intercedam	intercedai	intercedasem
	a II-a (tu)	intercezi	(să) intercezi	intercedai	intercedași	intercedaseși
	a III-a (el, ea)	intercedă	(să) interceadă	interceda	intercedă	intercedase
plural	I (noi)	intercedăm	(să) intercedăm	intercedam	intercedarăm	intercedaserăm intercedasem
	a II-a (voi)	intercedați	(să) intercedați	intercedați	intercedarăți	intercedaserăți intercedaseți
	a III-a (ei, ele)	intercedă	(să) interceadă	intercedau	intercedară	intercedaseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

intercede, intercedverb

1. rar A interveni, a stărui în favoarea cuiva. DEX '09 DN

sinonime: interveni stărui

etimologie:

limba franceză intercéder DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.