O definiție pentru iștălog
Regionalisme / arhaisme
iștălog, iștăloage, s.n. (reg.) grajd.
Intrare: iștălog
iștălog substantiv neutru
| substantiv neutru (N21) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)