leoaie sfi [At: PO 174/4 / P: le-oai~ / E: leu + -oaie] 1 (Îvp) Leoaică (1). 2 (Bot; reg; șîc ~-de-mare) Gura-leului (Anthirrhinum majus).

leoáĭcă f., pl. e (oaĭ o singură silabă: le-oaĭ-că). Femela leuluĭ. – Vechĭ și leoaĭe, pl. ca lighioaĭe.

LEOAIE s. v. leoaică.

leoaie s.f. 1 (zool.; înv. și pop.) v. Leoaică. (bot.; reg.) v. Gura-leului (v. gură) ($Antirrhinum majus).

leoaie s. v. LEOAICĂ.