4 definiții pentru mestecălău

Explicative DEX

mestecălău sn [At: CHEST. VIII, 15/2 / Pl: ~laie / E: mestecă2 + -ălău] (Trs; Ban) Făcăleț pentru mestecat mămăliga Si: (reg) mestecar, mestelnic.

Sinonime

MESTECĂLĂU s. v. făcăleț.

mestecălău s. v. FĂCĂLEȚ.

Tezaur

MESTECĂLĂU s. n. (Prin Transilv. și Ban.) Făcăleț (pentru mestecat mămăliga). CHEST. VIII 15/2, cf. A III 7, 18, GLOSAR REG. - Pl.: mestecălaie.Mesteca2 + suf. -ălău.

Intrare: mestecălău
mestecălău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mestecălău
  • mestecălăul
  • mestecălău‑
plural
  • mestecălaie
  • mestecălaiele
genitiv-dativ singular
  • mestecălău
  • mestecălăului
plural
  • mestecălaie
  • mestecălaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)