opțiuni
  • info

10 definiții pentru meștergrindă

Explicative DEX

MEȘTERGRINDĂ, meștergrinzi, s. f. (Reg.) Grindă principală, pe care se sprijină grinzile transversale, la casele țărănești; faur-maur. – Din magh. mestergerenda (după grindă).

MEȘTERGRINDĂ, meștergrinzi, s. f. (Reg.) Grindă principală, pe care se sprijină grinzile transversale, la casele țărănești; faur-maur. – Din magh. mestergerenda (după grindă).

meștergrindă sf [At: ANON. CAR. / S și: meșter-grindă / Pl: ~nzi / E: mg mestergerenda pad grindă] Grindă groasă la casele țărănești, fixată în mijlocul planșeului podului, pentru a sprijini grinzile transversale Si: faurmaur, meșter (39).

MEȘTER-GRINDĂ, meșter-grinzi, s. f. (Regional) Grindă principală, care susține tavanul și acoperișul la casele țărănești; faur-maur. Înfipt în meșter-grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. GOGA, P. 20.

Ortografice DOOM

meștergrindă (reg.) s. f., g.-d. art. meștergrinzii; pl. meștergrinzi

meștergrindă (reg.) s. f., g.-d. art. meștergrinzii; pl. meștergrinzi

meștergrindă s. f., g.-d. art. meștergrinzii; pl. meștergrinzi

Sinonime

MEȘTERGRINDĂ s. (CONSTR.) faurmaur, (reg.) meșter.

MEȘTERGRINDĂ s. (TEHN.) faurmaur, (reg.) meșter.

Regionalisme / arhaisme

MERȘTERGRINDĂ s.f. (Ban.) Grindă groasă la casele țărănești. Mershtergrindĕ. AC, 353. Etimologie: magh. mestergerenda (adaptat după grindă).

Tezaur

MEȘTERGRINDĂ s. f. Grindă groasă la casele țărănești, fixată în mijlocul planșeului podului, pentru a sprijini grinzile transversale; faurmaur, (regional) meșter (III). Cf. ANON. CAR. Se duce la meșter-grindă, de este, împlîntă într-aceasta toporul din toate puterile. MARIAN, NA. 46. Înfipt în meșter-grindă, iată-l Răvașul turmelor de oi. GOGA, P. 20. Aprinse lampa de petrol, atîrnatâ în meștergrindă. BENIUC, M. C. I, 407. Într-un tîrziu, cînd Ana veni și ea, îi spuse, privind în meștergrindă. T. POPOVICI, SE. 18, cf. VAIDA, ARH. FOLK. VI, 297, ALR Il/l h 225, ALR II 3 767. - Scris și: meșter-grindă. – Pl.: meștergrinzi. Din magh. mestergerenda (adaptat după grindă).

Intrare: meștergrindă
meștergrindă substantiv feminin
substantiv feminin (F45)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meștergrindă
  • meștergrinda
plural
  • meștergrinzi
  • meștergrinzile
genitiv-dativ singular
  • meștergrinzi
  • meștergrinzii
plural
  • meștergrinzi
  • meștergrinzilor
vocativ singular —
plural —
meșter-grindă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meșter-grindă
  • meșter-grinda
plural
  • meșter-grinzi
  • meșter-grinzile
genitiv-dativ singular
  • meșter-grinzi
  • meșter-grinzii
plural
  • meșter-grinzi
  • meșter-grinzilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

meștergrindă, meștergrinzisubstantiv feminin

  • 1. regional Grindă principală, pe care se sprijină grinzile transversale, la casele țărănești. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: faurmaur meșter
    • format_quote Înfipt în meșter-grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. GOGA, P. 20. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.