6 definiții pentru mignon (polig.)
Explicative DEX
mignon, ~ă [At: ALEXI, W. / P: ~ni-on / S și: ~ni-on / Pl: ~i, ~e / E: fr mignon] 1 a (Frm) Mic și delicat. 2 si Corp de literă de șapte puncte tiografice, cu dimensiunea de 2,63 mm Si: colonel.
MIGNON, -Ă NION/ I. adj. mic, delicat, gingaș. II. s. n. inv. (poligr.) colonel2. (< fr. mignon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
mignon s. n. invar. [-gnon pron. fr. -nion]
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
Mignon v. mecanice, instrumente.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Welte-Mignon v. mecanice, instrumente.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MIGNÓN, -Ă adj., subst. invar. 1. Adj. (Franțuzism) Mic, delicat, gingaș. Cf. ALEXI, W. ◊ (Substantivat) O astfel de fostă mignonă era chiar mama fetei. . . ea continua să se îmbrace așa cum se îmbrăcase și se pieptănase cu treizeci de ani mai înainte. CAMIL PETRESCU, N. 49. 2. Subst. invar. Corp de literă de șapte puncte tipografice (2,63 mm); colonel. Mignon albe. Mignon negre. ROMANESCU, ZEȚ. 42. - Pronunțat: -nion. – Pl.: mignoni, -e. – Din fr. mignon.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N999) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |