mormânjeală sf [At: TDRG / Pl: nct / E: mormânji + -eală] 1 Executare a unui lucru în mod superficial. 2 (Ccr) Lucru făcut superficial, de mântuială.

mormînjeálă f., pl. elĭ. Est. Acțiunea de a mormînji.

mormânjeală (reg.) s. f., g.-d. art. mormânjelii; pl. mormânjeli

mormânjeală (reg.) s. f., g.-d. art. mormânjelii; pl. mormânjeli

mormânjeală s. f., g.-d. art. mormânjelii; pl. mormânjeli

MORMÎNJEALĂ s. f. (Kegional) Faptul de a m o r m î n j i; (concretizat) lucru făcut superficial, de mîntuială. În școlile de la sate e o mormînjeală de carte. . . care te umple de milă, de scîrbă și de revoltă. VLAHUȚĂ, ap. TDRG. – Pl.: ? – Mormînji + suf. -eală.