5 definiții pentru moșancă
Explicative DEX
moșancă sf [At: M. COSTIN, O. 308 / Pl: ? / E: moșan + -că] (Înv) 1 Moștenitoare. 2 Femeie originară din... Vz băștinașă.
Sinonime
MOȘANCĂ s. v. moștenitoare, succesoare, urmașă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
moșancă s. v. MOȘTENITOARE. SUCCESOARE. URMAȘĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
MOȘANCĂ s. f. (Mold.) Moștenitoare. Nimeni din crai și din principi creștini, pînă și venețienii, să-i dea din casele sale moșancă de cinste să fie crăiasă, n-au primit. M. COSTIN; cf. N. COSTIN. Etimologie: moșan + suf. -că. Vezi și moșan, moșnean, moșneni, moșnenie.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MOȘANCĂ s. f. (Învechit) 1. Moștenitoare. V. m o ș t e n i t o r (1). Nimeni din crai și din prințipi creștini, pînă și venețienii, să-i dea din casele sale moșancă de cinste, să fie crăiasă, n-au primit. M. COSTIN, O. 308, cf. N. COSTIN, L. 412. 2. Femeie băștinașă, originară (din . . . ). (Atribuind calitatea ca un adjectiv) Însurîndu-se au luat pe o fată moșancă din Căcărăzeni (a. 1776). URICARIUL, XIV, 117. – Pl.: ? – Moșan + suf. -că.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F30) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
moșancă, moșencesubstantiv feminin
- 1. Moștenitor, succesor, urmaș. Sinonimesinonime: moștenitor succesor urmaș