9 definiții pentru mumbaia

Explicative DEX

mumbaia sf [At: (a. 1776) ȘIO II2, 85 / V: (înv) mubaia / Pl: ~ieli / E: tc mubayaa] 1 Cumpărare forțată cu preț redus de grâne, de vite etc., care se făcea în Țara Românească și în Moldova pentru imperiul turcesc. 2 Cantitate de grâne, de vite etc. adunate prin mumbaia (1).

mumbaĭá, mumbaĭegíŭ, V. mub-.

mubaia sf vz mumbaia

mubaĭá f. (turc. mubaĭa, d. ar. mŭbaĭe’a). Vechĭ. Cumpărare de grîne și oĭ p. statu turcesc. – Și mumb-.

Ortografice DOOM

mumbaia (înv.) s. f., art. mumbaiaua, g.-d. art. mumbaielii; pl. mumbaieli

!mumbaia (înv.) s. f., art. mumbaiaua, g.-d. art. mumbaielii; pl. mumbaieli

mumbaia s. f. (sil. -ba-ia), art. mumbaiaua, g.-d. art. mumbaielei

Etimologice

MUMBAIA, mubmaiele, s. f. (Var.) Mubaia. (cf. mubaia)

Tezaur

MUMBAIA s. f. Cumpărare forțată (cu preț redus) de grîne, de vite etc., care se făcea în țara Românească și Moldova pentru imperiul turcesc; cantitate de grîne, de vite etc. adunate în acest fel. Oi ce vor trece în pod din oile mumbaielii împărătești (a. 1776). ȘIO II2, 85. Samgii ce vor lua asupră treaba strîngerii oilor mumbaielii împărătești în fiecare an (a. 1799). URICARIUL, III, 4/14. Altfel să nu se facă mubaia (a. 1802). ȘIO II2, 85. Într-alt chip să nu se facă mumbaiaua, adică silnică cumpărătură (a. 1802). id. ib. Să nu fie supărați a da oi de mubaie (a. 1814). URICARIUL, II, 179/26. S-au lăsat și s-au iertat mumbaiaua și de a să cumpăra pă fieșcare an oi cu înalte porunci (a. 1826). IORGA, S. D. XXI, 42. – Gen.-dat. sg. art.: mumbaielii. – Și: (învechit) mubaiá s. f. – Din tc. mubayaa.

Intrare: mumbaia
  • silabație: -ba-ia info
substantiv feminin (F155)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mumbaia
  • mumbaiaua
plural
  • mumbaiele
  • mumbaielele
genitiv-dativ singular
  • mumbaiele
  • mumbaielei
plural
  • mumbaiele
  • mumbaielelor
vocativ singular
plural