12 definiții pentru mură (glandă)
din care- explicative DEX (5)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- regionalisme (1)
- tezaur (1)
Explicative DEX
MURĂ2, mure, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale. – Cf. alb. mullë.
MURĂ2, mure, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale. – Cf. alb. mullë.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
mură2 sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~re, ~ri / E: cf alb mullë] (Reg) 1 Stomac al animalelor rumegătoare Vz moară. 2 Stomac al păsărilor Si: pipotă, rânză. 3 Stomac al omului. 4 Intenstine ale animalelor rumegătoare. 5 (Spc) Intestine de miel sau de vițel înțărcat, care conțin cheagul format în perioada cât animalele sugeau. 6 (Lpl; îf muri) Ciorbă de burtă. 7 (Lpl) Glande, ganglioni de la pieptul sau de la gâtul unor animale Si: momiță (1). 8 (Lpl) Amigdale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mură f. 1. rodul murului; 2. Tr. dudă: ochi negri ca murele; 3. pl. murele gâtului, amigdale; 4. rânză (la bou). [Lat. MORA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) múră f., pl. e și ĭ ca gurĭ (orig. nest.). Munt. Mesenter (în măcelărie).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
muri2 smp vz mură2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
mură s. f., g.-d. art. murei; pl. mure
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mură s. f., g.-d. art. murei; pl. mure
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mură (glandă, fruct, parâmă) s. f., g.-d. art. murei; pl. mure
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
MURĂ s. v. dudă, pipotă, rânză, saramură, stomac măcinător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mură s. v. DUDĂ. PIPOTĂ. RÎNZĂ. SARAMURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
MURĂ s. f. (Ban.) Cheag. Murĕ. Intestinum constius. (i. l. d. crassius). AC, 354. Etimologie: cf. alb. mullë.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MURĂ2 s. f. (Regional) 1. Stomacul animalelor rumegătoare. V. m o a r ă. Părțile dinăuntru ale boului sînt: mura sau rînza, bojocii. DAMÉ, T. 32. Murii de bou e bine să-i pui la fiert noaptea. . . (trebuie să fiarbă mult). DR. V, 620, cf. ALR I 866/180, ALR II/812, A IX 2, 5. ♦ Stomacul păsărilor; pipotă, rînză. Cf. ALR SN II h 364, ALRM SN I h 246. ♦ Stomacul omului (Bogdănești-Fălticeni). I. CR. I, 133. Mă mir că nu-ți crapă mura-n tine de groază. ib. 2. Intestinele animalelor rumegătoare; s p e c. intestine de miel sau de vițel înțărcat (care conțin cheagul format în perioada cît animalele sugeau). Cf. ANON. CAR., DR. V, 620. 3. (La pl.; în forma muri) Ciorbă de burtă. [Cuvîntul] e cunoscut și în Bran (jud. Brașov), unde „muri este ciorbă de burtâ”. DR. V, 620. 4. (La pl.) Glande, ganglioni de la pieptul sau de la gîtul unor animale, momiță1 (1); amigdale. Cf. POLIZU, PONBRIANT, D., COSTINESCU. [Vîrstă calului] se mai deduce. . . după mure. DR. V, 287, cf. ALR II/I MN 22, 6 950/899, 928, ALRM II/I h 88. – Pl.: mure și muri. Cf. alb. m u l l ë.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M97) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mură, muresubstantiv feminin
etimologie:
- mullë DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.