7 definiții pentru mârzăcesc
Explicative DEX
mârzăcesc, ~ească a [At: ALEXI, W. / Pl: ~ești / E: mârzac1 + ~esc] (Îvp) 1 Care aparține mârzacilor1 (1). 2 De mârzac1 (1).
mârzăcesc a. de mârzac: cu copile mârzăcești și cu roabe tătărești POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎRZĂCESC, -EASCĂ, mîrzăcești, adj. De mîrzac, care aparține mîrzacilor. Se duc care mocănești Cu copile mîrzăcești. ALECSANDRI, P. P. 78.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎRZĂCESC, -EASCĂ, mîrzăcești, adj. (Înv.) Care aparține mîrzacilor, privitor la mîrzaci. – Din mîrzac + suf. -esc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
mîrzăcésc, -eáscă adj. Vechĭ. De mîrzac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
mârzăcesc, mârzăcească, mârzăcești, adj. (înv.) de mârzac, care se referă la mârzaci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MÎRZĂCÉSC, -EÁSCĂ adj. (Învechit și popular) Care aparține mîrzacilor1 (1); al mîrzacilor, de mîrzac. Cf. ALEXI, W. Se duc care mocănești Cu copile mîrzăcești și cu roabe tătărești. ALECSANDRI, P. P. 78. Pala-n aer fulgera Capul mîrzăcesc zbura ! id. ib. 114. - Pl.: mîrzăcești. – Mîrzac1 + suf. -esc.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A83) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
mârzăcesc, mârzăceascăadjectiv
- 1. De mârzac, care aparține mârzacilor. DLRLC
- Se duc care mocănești Cu copile mîrzăcești. ALECSANDRI, P. P. 78. DLRLC
-
etimologie:
- mârzac + -esc. DLRM