4 definiții pentru măcărău
Explicative DEX
măcărău s [At: TDRG / V: mâcălău / Pl: nct / E: nct] (Reg) Mâner cu care se învârtește roata sau crucea grindeiului la fântânile cu gârlici.
mâcălău s vz măcărău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
măcărău s.n. (reg.) mâner de învârtit roata fântânii.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MĂCĂRĂU subst. (Regional) Mîner cu care se învîrtește roata sau crucea grindeiului la fîntînile cu gîrlici. Cf. TDRG, COMAN, GL. - Și: mîcáláu subst. COMAN, GL. – Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: măcărău
măcărău substantiv neutru
| substantiv neutru (N57) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mâcălău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)