negrușcă sf [At: PANȚU, PL. / Pl: ~șce / E: negru + -ușcă] (Bot) 1 Plantă erbacee cu flori albe-albăstrii cu vinișoare verzi pe dinafară și cu numeroase semințe negre Si: cernuscă, chimion-de-câmpuri, negruță (2), nigeluță (1), piperuță (Nigella arvensis). 2 Negrilică (Nigella sativa).

NEGRUȘCĂ, negruște, s. f. Plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunze subțiri, flori alb-albăstrii, care crește prin semănături și terenuri nisipoase (Nigella arvensis).

NEGRUȘCĂ ~te f. v. Plantă erbacee meliferă cu flori albe-albăstrii și cu fructe capsule, conținând numeroase semințe negre. /negru + suf. ~ușcă

negrușcă f. chimion negru ale cărui semințe se întrebuințează ca condiment (Nigella sativa).

❍BRUȘ sm. Olten. Tr.-Carp. 1 Bulgăre de pămînt, de zăpadă, etc.; bulz: greierul... își razămă capul obosit pe un ~ în iarbă (MERA); poate agonisi pentru fie-care zi cîte un ~ de mămăligă (RET.) ¶ 2 pl. 🌿 =NEGRUȘCĂ 1.

CERNUȘCĂ sf. 🌿 1 = NEGRILICĂ ¶ 2 = NEGRUȘCĂ [rus.].

CHIMION sbst. 🌿 1 = CHIMEN ¶ 2 Mică plantă ierboasă cu floricele albe-liliachii, care produce niște semințe aromatice întrebuințate în medicină și la bucătărie (Cuminum cyminum) ¶ 3 CHIMION-DE-APĂ, CHIMION-DE-BALTĂ = MĂRĂRAȘ ¶ 4 ~-NEGRU = NEGRILICĂ ¶ 5 CHIMION-DE-CÎMPURI = NEGRUȘCĂ [tc.].

negrușcă (desp. ne-gruș-) s. f., g.-d. art. negruștei; pl. negruște

negrușcă (ne-gruș-) s. f., g.-d. art. negruștei; pl. negruște

negrușcă s. f. (sil. -gruș-), g.-d. art. negruștei; pl. negruște

NEGRUȘCĂ s. v. cernușcă, negrilică.

NEGRUȘCĂ s. (BOT.; Nigella arvensis) cernușcă, (reg.) bruș, negruță, nigeluță, piperuță, chimion-de-câmpuri.

NEGRUȘCĂ s. (BOT.; Nigella arvensis) cernușcă, (reg.) bruș, negruță, nigeluță, piperuță, chimion-de-cîmpuri.

negrușcă s. v. CERNUȘCĂ. NEGRILICĂ.